De la preşedintele Traian Băsescu, până la premierul Emil Boc, oficialii de la Bucureşti au avertizat că fără banii de la FMI, România nu va mai avea de unde să plătească salariile (bugetarilor) şi pensiile până în decembrie. Totuşi, deficitul bugetului de asigurări sociale a scăzut de la fost de 3,7 miliarde lei în august, la 3,1 miliarde lei în septembrie, potrivit datelor privind execuţia bugetară publicate de Ministerul de Finanţe. De pe lista de cauze putem exclude
De la preşedintele Traian Băsescu, până la premierul Emil Boc, oficialii de la Bucureşti au avertizat că fără banii de la FMI, România nu va mai avea de unde să plătească salariile (bugetarilor) şi pensiile până în decembrie.
Totuşi, deficitul bugetului de asigurări sociale a scăzut de la fost de 3,7 miliarde lei în august, la 3,1 miliarde lei în septembrie, potrivit datelor privind execuţia bugetară publicate de Ministerul de Finanţe. De pe lista de cauze putem exclude imediat faptul firmele ar fi plătit salarii mai multe şi mai mari angajaţilor (şomajul a continuat să crească). Nici că numărul pensionarilor n-a înregistrat o scădere dramatică, iar la nivelul pensiilor nu s-a umblat.
Situaţia de pe teren este diferită de cea din cifrele de la Finanţe: diferenţa dintre contribuţiile plătite de angajaţi şi angajatori şi ajutoarele şi pensiile achitate de stat a continuat să se adâncească. În septembrie, statul a strâns contribuţii de 2,6 miliarde de lei (total de 24,9 miliarde lei în septembrie, faţă de 22,3 miliarde lei în august). De partea cealaltă a balanţei, cheltuielile cu asistenţa socială s-au ridicat la 3,4 miliarde de lei în septembrie (diferenţa dintre soldul de 29,6 miliarde lei din septembrie şi cel de 26,2 miliarde de lei din august). Prin urmare, deficitul la asigurările de stat (excluzând cheltuielile de funcţionare ale sistemului) ar fi trebuit să crească cu 0,8 m
