Bate şaua să priceapă iapa! „Nea Nicu“ îi înfiera pe americani pentru intervenţia din Panama, dar de fapt striga la sovietici să nu se bage în „treburile interne ale României“. Aflată în America Latină, la 10.500 de kilometri de România, Republica Panama devenise, subit, mai importantă pentru Ceauşescu decât ţările din Europa. Tot astăzi în "Adevărul":Iran ’89: ultima vizită a lui Ceauşescu Citiţi şi:
VIDEO Demisia de 3 minute a lui Nicolae CeauşescuVIDEO Ziua în care Ceauşescu a ordonat: „Foc!“ VIDEO „Scrisoarea celor şase“: poştaşul vine de la MoscovaVIDEO Începutul Revoluţiei: turiştii sovietici şi manevrele diplomaticeVIDEO „Agenturili“ strâng laţul: conspiraţii şi atacuri de imagine Vaclav Havel: „Ceauşescu nu trebuia executat“ VIDEO Comploturile din ceafa lui Ceauşescu
După întâlnirea de la Malta, dintre George Bush şi Mihail Gorbaciov (2-3 decembrie 1989), atenţia lui Nicolae Ceauşescu s-a îndreptat către America Latină. Şi asta nu pentru că ar fi vrut să crească importul de banane sau de cafea, ci pentru că-l interesa situaţia politico-militară din zonă.
O informaţie la primă mână, primită de Securitatea din România de la un agent sub acoperire, după întâlnirea de la Malta, l-a pus în gardă pe Ceauşescu. Pe 3 decembrie, înainte de miezul nopţii, şeful Securităţii – generalul Iulian Vlad – l-a informat pe şeful statului român că Bush şi Gorbaciov au convenit să rezolve „pe orice cale” problemele politice din Panama şi din România.
Dictatorul român a înţeles mesajul: americanii urmau să-l răstoarne pe generalul Noriega, iar sovieticii – pe Ceauşescu. De aceea, din acel moment, a stat cu ochii pe Panama: era ca şi când ar fi privit în oglindă. Soarta regimului de la Ciudad de Panama era strâns legată de cea a regimului de la Bucureşti.
„Telegrama importantă“ de la Agerpres
La întoarcerea d
