Un român bea în medie două kilograme de cafea pe an, mai puţin decât un german, de exemplu, care bea o cantitate dublă de cafea pe an, dar mai mult decât un ungur sau un englez. Savurarea ceşcuţei cu lichid energizant se traduce într-o afacere de peste 400 de milioane de euro.
Până în 2011, însă, influenţaţi de schimbarea modului de viaţă, românii vor bea, în medie, peste 900 de ceşti de cafea pe an, dublu decât un ungur, care va bea doar 430 de ceşti de cafea pe an.
"Cafeaua rămâne cea mai importantă băutură caldă din România, însă la un nivel de consum relativ scăzut în comparaţie cu majoritatea ţărilor din Europa de Vest mai ales din cauza nivelului de trai nu foarte ridicat şi a numărului mare de persoane care locuiesc în zone rurale şi oraşe mici. Cea mai mare creştere se va înregistra în următorii ani la cafeaua instant, datorită produselor 3 în 1 sau 4 în 1, cele mai des utilizate de persoanele tinere", potvit unui studiu Euromonitor.
Totodată, dezvoltarea segmentelor de cafea "la pachet" şi a aparatelor de cafea va ajuta la creşterea pieţei de cafea din România, mai ales în marile oraşe, unde consumatorii au un stil de viaţă mai dinamic, care le afectează obiceiurile de consum.
Anul trecut, în România s-au consumat două kg de cafea pe cap de locuitor, în total 42.100 de tone de cafea, pe când în Germania, cunoscută şi ca una dintre cele mai mari consumatoare de bere, există o rată de consum ridicată şi în ceea ce priveşte cafeaua, ajungând în 2008 la 5,7 kg de cafea pe cap de locuitor, adică 462.000 de tone consumate în total, potrivit aceluiaşi studiu. Cei mai mari consumatori de cafea sunt în Finlanda, unde se consumă 11,8 kg de cafea pe cap de locuitor, potrivit unui alt studiu internaţional. Piaţa de cafea din România, estimată anul acesta la 414,7 milioane de euro, va creşte cu 8-9% în următorii doi ani, ajung