Studiul SAR asupra cheltuirii fondurilor europene si nationale, din perspectiva achizitiilor publice, scoate in evidenta exemple de rele practici, "adica documente cerute in mod inutil in cadrul procedurilor de atribuire sau cerinte disproportionate impuse operatorilor economici". Obstacolele birocratice sunt fie simptome de insecuritate profesionala, fie instrumente de manipulare a licitatiilor - arata studiul SAR.
Iata cateva exemple de rele practici, precum cerinte disproportionate sau documente inutile, detaliate in raportul "Banul public si interesul privat" publicat de SAR:
se solicita indeplinirea unor indicatori financiari pentru contracte in care lipsa de lichiditati nu ar reprezenta un impediment major in buna indeplinire a contractuluise solicita ca ofertantul sa fi inregistrat profit pe ultimii 3 ani de activitate (nejustificata in aproape toate cazurile imaginabile intrucat pentru demonstrarea situatiei economice/financiare sunt relevante cu totul alte cerinte, ca de exemplu lipsa datoriilor restante la bugete sau cifra de afaceri)se solicita certificatul ISO de orice fel ofertantului care are numai calitatea de comerciant intr-un contract de furnizare de produse, o cerinta absolut inutila in conditiile in care oricum plata se face numai dupa receptia produselor se solicita demonstrarea faptului ca ofertantul are un numar minim de angajati, desi foarte multe IMM-uri utilizeaza un sistem de angajare prin contracte pe o perioada determinata, in functie de contractele pe care reusesc sa le obtina fie pe piata privata, fie in zona publica. "Imaginatia sau lipsa de discernamant a autoritatilor sunt nemarginite in impunerea de cerinte inutile de calificare", concluzioneaza autorii studiului.
Legat de Autoritatile de Management pentru Programele finantate cu fonduri europene, studiul arata ca acestea apeleaza la "supra-acoperirea cu
