Minciuna face parte din viaţa noastră. Sunt minciuni nevinovate şi mitomanie - boală psihică caracterizată prin tendinţa de a denatura adevărul, de a inventa fapte care nu s-au petrecut în realitate.

Sunt minciuni care cosmetizează adevărul, fără consecinţe majore. Dar sunt şi minciuni care sunt poveşti de viaţă ţinute foarte bine la secret. Aceste comportamente au un nume: mitomanie. Care se înscrie printre nevrozele isterice. Aici este necesar ajutorul psihiatrului şi al psihologului. Să ne aducem aminte de Francois Mitterrand, care a ţinut ascunsă starea lui de sănătate.

Bolnav de cancer al prostatei din noiembrie 1981, Mitterrand i-a ordonat 11 ani la rând doctorului său personal, Claude Gubler, să falsifice buletinele de sănătate. Era un adevărat secret de stat. Abia în 1992 s-a aflat că preşedintele a fost operat de cancer la prostată.

Patru ani mai târziu şi la mai puţin de un an de la încheierea mandatului, FranÎois Mitterrand a murit de cancer. Dar acelaşi preşedinte a şocat şi prin performanţa de a avea două familii în acelaşi palat: una legitimă cu trei băieţi şi una nelegitimă cu o fiică, despre care s-a ştiut mult mai târziu.

În seria exemplelor îşi face foarte bine loc şi preşedintele Bill Clinton, care a jurat că nu a avut niciodată vreo legătură cu celebra Monica Lewinsky.

ADOLESCENŢII ŞI FEMEILE

Dar minciuna nu este doar locatara apartamentelor din înalta societate. Dimpotrivă, noi, cu toţii, nu lăsăm să treacă o zi fără minciună. Potrivit unui studiu efectuat în SUA, minciunile sunt mai frecvente decât ne imaginăm. Astfel, minţim, în medie, de două ori pe zi. Mai neliniştitor este faptul că adolescenţii mint mai des. Ce-i drept, sunt minciuni minore, prin care adolescenţii încearcă să nu enerveze sau să evite conflictul.

Comparativ cu bărbaţii, femeile sunt mai mincinoase, atunci când sunt în situaţia de a vor