Obţinerea ştampilei de „produs tradiţional” costă câteva mii de euro şi durează până la un an. Un produs tradiţional recunoscut de Uniunea Europeană îţi poate creşte cifra de afaceri cu până la 20%. Însă pentru a obţine această patalama ai nevoie de bani şi răbdare. Birocraţia şi investiţiile în retehnologizarea capacităţilor de producţie în vederea atestării produselor la nivelul Uniunii Europene sunt un obstacol în calea producătorilor români. Până în prezent avem un singur produs înscris în procesul de obţinere a protecţiei din partea UE ca marcă românească – magiunul natural de prune Topoloveni.

În comparaţie, Italia are deja 182 de produse înregistrate potrivit site-ului Comisiei Europene. Magiunul de Topoloveni este fabricat după o reţetă tradiţională din anul 1914 şi va fi primul produs românesc ce va avea indicaţie geografică protejată. Asta înseamnă că niciun alt fabricant din lume nu va avea voie să fabrice sub această denumire.

„Dosarul a fost depus la Bruxelles în martie, dar abia în septembrie a apărut pe site ca fiind în analiză”, explică Bibiana Stanciulov, proprietara fabricii Topoloveni. Pentru că a trecut doar o lună, ea spune că este prematur să estimeze cât de mult a ajutat-o prezenţa pe lista Comisiei Europene. Totuşi, afacerile nu au stat

în loc.

„Doar în septembrie am exportat 5.000 de borcane în Italia şi avem oferte pentru Franţa şi Israel”, adaugă ea. Un borcan de magiun autentic românesc costă opt lei în România.

În ceea ce priveşte costurile atestării, Stanciulov spune că au fost cheltuieli legate de modernizarea fabricii la standarde europene şi obţinerea de atestate de laborator, trei buletine în trei ani cu o valoare cuprinsă între 7.000 şi 10.000 de lei fiecare. Ea a investit, în doi ani, un milion de euro în modernizarea şi retehnologizarea fabricii.

Italien