Panǎ mai ieri, tot ce ştiam despre primarul Sibiului, Klaus Johannis, era originea sa germanǎ, schimbarea la faţǎ a Sibiului şi realegerea lui în funcţie pentru a treia oarǎ, într-un procent dezarmant, de 83,2%. Desigur, aflasem de propunerea pentru funcţia de premier fǎcutǎ de Crin Antonescu, în cazul unui eventual mandat al acestuia.
Acum ceva timp, în direct la îndrǎgita emisiune “Naşul”, Traian Basescu se confesa (fǎrǎ lacrimi) “şi eu l-am vrut ministru al învǎţǎmantului în guvernul Tǎriceanu.”
Într-o altǎ emisiune, dar la Realitatea TV, analistul Emil Hurezeanu discuta cu Tǎriceanu. Ambii îl susţineau pe Johannis. Mai exact, Hurezeanu, care e sibian, spunea cǎ “în acest moment, PNL şi PSD ar trebui sǎ-l desemneze pe Klaus Johannis drept candidat la alegerile prezidenţiale. În acest fel ar intra într-o competiţie autenticǎ pentru alegerile prezidenţiale”. Un alt ziarist respectabil, Robert Turcescu, a fǎcut o propunere şoc: Klaus – premier, Johannis – preşedinte, aici, pe VoxPublica.
Aţi prins ideea. Problema este cǎ pe 16 octombrie am fost la Sibiu, într-unul din cartierele dormitor ale oraşului, nu prea departe de centru; un cartier cu blocuri socialiste, gri. Am parcat în spate ş-am asteptat 10 minute. Era o curte formata din trei blocuri cu patru etaje, dispuse în forma de U, în unghiuri drepte şi cu acoperişuri în douǎ ape, din ţiglǎ. Parcarea, atenţie, era în întregime neasfaltatǎ! Din loc în loc, sub cate o maşinǎ, locatarii turnaserǎ mortar direct pe pǎmant, ca sǎ nu le derapeze maşinile cand plouǎ. Unul chiar îşi pusese gresie pisatǎ, din aceea care se foloseşte în apartament. Nu, parcarea nu era gǎuritǎ şi uitatǎ de cand lumea, ci nu fusese asfaltatǎ niciodatǎ.
Am stat de vorbǎ cu cineva din Sibiu şi am aflat cǎ sunt multe strǎzi “în halul ǎsta” în oraş, şi cǎ doar în centru s-au facut lucrǎri cu adevǎrat. Cand am întrebat de
