- Editorial - nr. 405 / 27 Octombrie, 2009 Luptele din luna iulie 1941 - comparabile cu marile batalii din zonele Cornesti, Odessa, Cahul, Kuban, Caucaz, Cotul Donului-Stalingrad, din cel de-Al Doilea Razboi Mondial - pentru capul de pod de la Tiganca (judetul Cahul, pe teritoriul actual al Republicii Moldova), la trei kilometri est de Prut, vizavi de Falciu, s-au soldat cu multi morti si raniti. Pe aliniamentul Cania _ Stoienesti _ Tiganca, au fost inregistrati peste 2.300 de militari romani, din totalul celor 4.271 cazuti in luptele care au avut loc intre Prut si Nistru. Numai la Cania au murit 938 de militari romani, iar pe Dealul Epureni-Tiganca, 1.020, inmormantati in 25 de cimitire de campanie." Aici odihnesc cei care au luptat in Regimentele 1, 2 si 6 Vanatori - Garda (din Divizia 1 - Garda), 11 si 12 Dorobanti (Divizia 21 - Infanterie) si 30 - Artilerie. In memoria camarazilor cazuti, "ca o dobanda a imprumuturilor sufletesti" _ cum spunea Nicolae Iorga _, transformand recunostinta in lauri ai vesniciei, ca o datorie si o respectare a fagaduielilor fata de cei care s-au jertfit, in toamna anului 1941, din fondurile ofiterilor Regimentului 12 Dorobanti din Barlad, pe Dealul Epureni a fost ridicata, pe un soclu de beton, o Troita din fier cu frumoase ornamente si acoperisul placat cu arama. La sfintirea si la inaugurarea ei a participat generalul de corp de armata N. Dascalescu, Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul". "Recunostinta nu se prescrie niciodata, daca memoria e buna si inima-i dreapta" _ se spune. Dupa razboi, Troita si Parcela de Onoare in care au fost inmormantati militarii romani, treptat-treptat s-au deteriorat. "Daca din parcela de la Cania s-au mai pastrat doar cateva cruci, Troita eroilor romani din Dealul Epureni a disparut aproape in intregime, cu exceptia soclului din beton. In vara anului 1944, cand operatiunile militare s-au mutat la ves