Aspru criticat în presa americană pentru că şi-a abandonat reputaţia de avocat al austerităţii, FMI vine la Bucureşti într-o vizită de politeţe, dacă nu i se va pune pe masă o agendă de lucru cu problemele rezolvate.

Echipa tehnică a Fondului Monetar Internaţional (FMI) va pipăi, în aceste zile, pe viu, temperatura corpului politic românesc. Pe agenda Fondului, Bucureştiul este un punct cheie. Dacă autorităţile române nu vor prezenta schiţa bugetului pentru anul viitor, iar parlamentul nu va lucra pe marginea legilor importante pentru sănătatea economiei, sunt slabe şanse să primim tranşa. Deşi legile privind salariile şi pensiile sunt puncte esenţiale, probabil cea mai importantă lege este aceea a răspunderii fiscale. Ungaria a elaborat-o deja, ceea ce a fost un punct consistent al analizei privind stadiul acordului său cu FMI.

În timp ce tehnicienii Fondului citesc foaia de parcurs a acordului care dezleagă accesul la bani, pe culoarele bizantine ale parlamentului se ţes intrigi.

Un scop fără sens

Scopul urmărit este respingerea unui guvern condus de Lucian Croitoru, fără a se şti precis ce şanse are de a se apuca de treabă un eventual cabinet dirijat de primarul Sibiului. Poate de aceea dinspre coaliţia conjuncturală a opoziţiei româneşti nu a apărut nicio schiţă de program de guvernare. Ceea ce demonstrează incertitudinea care pluteşte peste regimul fiscal, deoarece, dacă, prin reducere la absurd, ca-n matematică, s-ar instala un Cabinet Johannis, acesta n-ar avea

altă preocupare decât să organizeze alegerile. În ecuaţia „cabinetului fantomă“, despre a cărui alcătuire n-avem nicio informaţie, nu poate intra chestiunea Legii bugetului pentru 2010, deoarece partidele care-l susţin nu au o viziune comună asupra politicii fiscale. Social-democraţii au dat semnale privind înlocuirea cotei unice cu impozitul progresiv, mişcare destul de g