Curtea Constituţională a decis să amâne până după alegeri stabilirea dacă legile pe care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea sunt sau nu constituţionale. Noul termen stabilit de judecătorii de la CC este 9 decembrie, la trei zile după cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidenţiale. Liberalii au atacat Legea educaţiei la Curtea Constituţională (CCR) pe 23 septembrie. Aceştia au indentificat 5 articole din actul normativ care încalcă Legea Fundamentală. În primul rând opoziţia afirmă că nu li se poate interzice directorilor sau directorilor adjuncţi de şcoală să facă parte din partide politice, deoarece Constituţia spune că doar judecătorii CCR, avocaţii poporului, magistraţii, membri activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică nu pot fi afiliaţi politic.

Un alt element reclamat de liberali se referă la soluţionarea stării de incompatibilitate. Potrivit deputatului PNL Ciprian Dobre , în Legea Educaţiei se face următoarea precizare: directorului sau directorului adjunct care este în stare de incompatibilitate i se desface contractul de muncă pe motive disciplinare. "Adică incompatibilitatea se soluţionează prin intermediul dreptului muncii. O altă aberaţie - directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ nu au contract de muncă, ci contract de management", a comentat Dobre.

A treia neregulă identificată de PNL constă în producerea de discriminare între absolvenţii liceului de la stat şi cei de la rpivat. În lege se precizează că absolvenţii de la stat pot susţine în mod gratuit examenul de bacalaureat de două ori, ceea ce ar însemna că cei de la privat o pot face o singură dată sau de trei ori, "legea nu distinge şi nu le mai spune nimic".

O altă critică adusă de liberali se referă la prevederea pentru acordarea a 500 de euro pentru fiecare