- Cultural - nr. 406 / 28 Octombrie, 2009 Contele Antoniu Jancovich de Daravár, marele vistier regal, comisar regal plenipotentiar, abia astepta sa intre pe scena Procesului Horia, Closca si Crisan, asumandu-si toate puterile conferite de Viena, urmarind sa stabileasca atat cauzele, dar si pedepsele. Comisia prezidata de conte a adunat document cu document, pe baza carora Antonius de Szirmay de Szirma, consilier intim al Sacrei Majestati Cezaro-Regesti Apostolice, a scris o "Istorie a Rascoalei lui Horea", cum a perceput-o el. L-a mirat ca Horea reusise sa adune 40.000 de moti, dar si faptul ca de partea taranilor au trecut persoane precum Salis, de neam prusac, sau colonelul Koczy, din Regimentul Romanesc (presupuneri nedovedite _ n.a.). "Prinderea lui Horea _ conducatorul amagitor al romanilor, i s-a atribuit locotenentului Vajda, al acelor soldati secui cu inima curajoasa, provenit din adevarat sange maghiar. (Sic! Secuii fac parte din neamul turcic, iar ungurii din cel fino-ugric. s.n.) Cu soldatii sai, in numar de 160, el s-a urcat pe o stanca periculoasa si, punand pe fuga oastea rasculata, a izbutit sa-l lege pe Horea cu funii si l-a dus in captivitate impreuna cu sfetnicii sai. Cand Horea a observat ca a fost prins, a inceput sa se roage de ai sai sa nu-l lase prizonier in mana maghiarilor, ci mai bine sa-l strapunga cu armele sau sa-l impuste. La care romanii, luand armele, ar fi procedat desigur astfel, daca locotenentul Vajda nu le-ar fi promis, strigand cu voce tare, in numele Majestatii Sale, Imparatul, gratierea tuturor, daca nu vor faptui aceasta"... Imaginatia lui Antonius de Szirmay de Szirma merge si mai departe: "Pe cand era purtat prin anumite sate, legat, Horea striga din loc in loc ca taranii sa sara sa-l elibereze, dar locotenentul Vajda a poruncit sa i se lege gura, punand de-a curmezisul un lemn, ca sa nu mai poata latra". Cat il priveste p