* şomerii sunt nevoiţi să alerge pe la foştii angajatori pentru a obţine adeverinţe din care să rezulte că au plătit contribuţia la buget * aceste documente le sunt necesare pentru stabilirea cuantumului indemnizaţiei de şomaj
* persoanele disponibilizate sunt purtate pe drumuri, pe la firme din alte localităţi sau bat la uşile închise ale societăţilor falimentare * numărul total de şomeri la sfârşitul lunii septembrie a fost de 9.348 persoane * totuşi, rata şomajului înregistrată la nivelul judeţului Brăila a fost 6,8%, sub media pe ţară
După o lungă perioadă în care angajatorii se plângeau de lipsa angajaţilor calificaţi, dar şi a muncitorilor necalificaţi, criza financiară a schimbat radical această situaţie şi a transformat statutul de şomer într-o realitate cotidiană. Indiferent de sectorul de activitate şi uneori chiar de funcţia ocupată, "destinul" profesional este implacabil. Zilnic, la nivel naţional, sute de salariaţi rămân fără slujbe, fenomen pe care brăilenii îl cunosc la cote dramatice, de o perioadă mai lungă de timp. Oficial, la sfârşitul lunii septembrie, în judeţul Brăila erau înregistraţi 9.348 de şomeri, din care primeau indemnizaţia aferentă doar 3.881 de persoane. Cum şi la alte drepturi sociale există mai mulţi factori care concură la stabilirea valorii prestaţiei, nici ajutorul de şomaj nu face excepţie de la regulă. Pentru a beneficia de o indemnizaţie consistentă, un salariat care a fost disponibilizat trebuie să îndeplinească două condiţii esenţiale: un salariu mare şi un stagiu de cotizare cât mai îndelungat. La nivelul judeţului Brăila, cel mai ridicat nivel al cuantumului indemnizaţiei de şomaj, lunar, este de 1.480 lei, care-i revine unui disponibilizat din domeniul extracţiei petrolului şi a gazelor naturale, ce a avut salariul de peste 100 milioane de lei vechi. Însă cei mai mulţi dintre brăilenii afectaţi de valul dis
