Îmi imaginez paradisul pe pămînt ca o mică insulă pustie înconjurată de apa albastră a mării, cu pini şi plaje cu prundiş. Exact ca aceea pe care am văzut-o acum cîteva zile, călătorind cu vaporul spre Brijuni, în nordul Adriaticii, lîngă Pula.

Probabil că Iosip Broz Tito a avut aceeaşi impresie cînd a vizitat insulele pentru prima dată, în 1947. Diferenţa este că, pentru el, acest paradis pe pămînt a devenit realitate. Curînd după aceea, fostul preşedinte al fostei Iugoslavii s-a mutat într-o reşedinţă nou construită în Vanga, una dintre cele 14 insule. După el, nimeni n-a mai avut şansa să nutrească un asemenea vis. Muritorii de rînd n-au mai putut nici măcar să viziteze insulele. Se spune că supravegherea era atît de strictă, încît chiar şi satul de pescari Fazana, aflat pe ţărmul din faţa arhipelagului, era populat doar de agenţi secreţi şi familiile lor.

După moartea lui Tito în 1980, arhipelagul Brijuni a fost declarat parc naţional. Cînd l-am vizitat atunci, am aflat că în cei peste 30 de ani în care Tito s-a bucurat de privilegiul de a trăi acolo, obişnuia să petreacă patru luni pe an în Vanga şi Veli Brijuni, pe care le iubea cel mai mult. Am putut afla totul despre viaţa sa la Brijuni dintr-o expoziţie de fotografii realizată în 1984 la etajul muzeului local. În sute de fotografii sepia, l-am văzut în rolul său de şef de stat cu oaspeţi importanţi, ca şi în împrejurări private. Am putut vedea de asemenea că, în timpul şederii sale în paradis, Tito nu doar se relaxa. Îşi petrecea vacanţele lucrînd " ca şef de stat, preşedinte al partidului comunist şi comandant al armatei. Totodată, a fost gazdă pentru lideri politici, de la Fidel Castro la Regina Elisabeta, de la Indira Gandhi la Willy Brandt, de la Leonid Brejnev la şalul persan Reza Pahlavi şi mulţi, mulţi alţii. Vedetele l-au fascinat pe Tito, şi multe personaje populare au fost invitate