Preşedintele Traian Băsescu a evitat să spună, ieri, înainte de plecarea spre Bruxelles şi în cursul primei zile a Consiliului european de toamnă pe cine ar susţine România pentru cele două funcţii importante ce vor fi create prin Tratatul de la Lisabona: cel de "preşedinte al UE" şi cel de "ministru de Externe" al Uniunii.

Şeful statului român s-a limitat să declare doar că România se va opune unei reluări a procesului de ratificare a Tratatului de la Lisabona (cum s-ar putea întâmpla în cazul în care Cehia insistă să obţină o derogare de la tratat). Cehia este singura ţară care nu a ratificat documentul ce ar urma să schimbe instituţiile Europei. De aceea, discuţiile de ieri de la Bruxelles asupra unor subiecte importante cum ar fi trebuit să fie desemnarea unui viitor "preşedinte" al UE au fost informale.

Liderii Uniunii Europene aşteptau un semnal din partea cancelarului german reales, Angela Merkel, pentru a debloca dezbaterile în legătură cu numiri importante în două noi posturi de rang înalt din cadrul UE: cel de preşedinte al Consiliului UE şi cel de Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă, scrie New York Times.

Liderii europeni au de ales, pentru noul post de preşedinte introdus de Tratatul de la Lisabona, între o personalitate cunoscută şi carismatică, cum este Tony Blair, fostul prim-ministru britanic (care nu are însă sprijinil Austriei şi Spaniei), şi un candidat mai puţin cunoscut, cum ar fi premierul olandez Jan Peter Balkenende sau premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. Estonia şi Letonia şi-au avansat şi ele propriii candidaţi. Angela Merkel, dar şi liderul francez, Nicolas Sarkozy, au evitat să îşi exprime susţinerea deocamdată faţă de vreunul dintre ei. (E.F.)

Preşedintele Traian Băsescu a evitat să spună, ieri, înainte de plecarea spre Bruxelles şi în cursul primei zile a Consiliului european de toamnă