Aceste întîlniri au avut loc la Bucureşti, la Centrul Naţional al Dansului, între 8 şi 14 octombrie, fiind organizate de ArtLink, drept parte a proiectului Jardin d’Europe. Printre coordonatori s-au numărat Bojana Cvejic (dramaturg), Jan Kopp (artist vizual), Jennifer Lacey (coregrafă) şi Jan Ritsema (regizor şi dramaturg). Punctul comun al întîlnirilor a fost elocventul motto „Time to Think“ (a venit timpul să gîndim...), accentul fiind pus pe diverse metode de educaţie şi creaţie sau pe relaţiile între coregrafie şi dramaturgie. În calitate de asistentă la U.N.A.T.C. „I.L. Caragiale“, secţia de Coregrafie, m-am aflat şi eu acolo, simţind nevoia de a dezbate nu puţine probleme: metode de predare, subiecte, scopuri, strategii, finalităţi, şi, nu în ultimul rînd, metode de comunicare cu studenţii. Urmez o cale proprie de studiu, o căutare centrată pe legătura corp-minte, integrînd metode ca Body-Mind Centering, Feldenkrais şi Ideokinesis. Pornesc de la „mintea“ corpului, a diferitelor ţesuturi, de la locusul senzaţiilor, al imaginaţiei, intuiţiei sau emoţiei. Am început să mă preocup de alcătuirea noastră, pentru a descoperi cum anume funcţionăm, prin vizualizare, ascultare şi mişcare. De unde să pornim? Întrebarea generală la care am ajuns suna astfel: „Ce facem atunci cînd predăm?“. Aşa că ne-am intervievat unii pe alţii în legătură cu propriile experienţe didactice. Părea, însă, că o întîlnire bucureşteană lipsită de context ar fi sterilă – am deschis, deci, porţile tuturor celor interesaţi. Ni s-au alăturat Cooperativa Performativă, cu Ion Dumitrescu, Mădălina Dan, Carmen Coţofană, Mihaela Dancs, Paul Dunca, Cătălina Gubandru, Florin Fieroiu, Andreea Novac. Am avut o şedinţă de brainstorming, de explorare a „locului“ unde ne aflăm şi a gîndurilor noastre despre procesul artistic, încercînd să definim diferenţele dintre educaţie şi creaţie. Am analizat împ