În numai nouă luni, dobânzile aferente finanţării deficitului bugetar au ajuns la 4,24 miliarde de lei. Adică aproape un miliard de euro.

Este o “performanţă” pentru care trebuie să mulţumim fostului ministru de Finanţe Varujan Vosganian, care a lăsat bugetul cu o gaură mai mică doar decât cea pe care o va lăsa actualul ministru. Trebuie să îi mulţumim şi actualului ministru, pentru că habar nu a avut şi nici nu prea a putut să reducă deficitul bugetar decât din vorbe, înşelându-se amarnic, şi partidelor aflate la guvernare inclusiv anul acesta, care, doar pentru că aveau în faţă un concurs de preşedinţi, au avut inconştienţa să declare anul trecut majorarea salariilor pentru profesori (nerealizată) şi să nu anuleze nicio majorare de salarii şi pensii anul acesta. Concret, au avut inconştienţa de a nu face nimic.

Acum, avem execuţia bugetară după nouă luni. Gaură (deficit) de 25,56 miliarde de lei. Adică 5,14% din PIB. Adică aproape dublu faţă de cât estima ministrul de Finanţe în primul buget, prost, pe care l-a creat. Acum, dacă ar fi făcut vreun TARP, vreun TALF sau orice alt program de stimul financiar, poate ar fi de înţeles. Dar nu au făcut nimic. Au asistat pur şi simplu la prăbuşirea veniturilor în timp ce au cheltuit mai mult. Tot mai mult.

După doar nouă luni, poza bugetară arată aşa: veniturile au scăzut cu 6,7%, iar cheltuielile s-au majorat cu 7,6%. Adică fix pe dos faţă de cum ar fi trebuit pentru reducerea deficitului bugetar. Impozitul pe profit s-a prăbuşit cu 16%, în condiţiile în care profiturile companiilor s-au subţiat puternic în urma scumpirii finanţării şi contractării puternice a consumului. Această din urmă tendinţă este dată de scăderea încasărilor din TVA: mai mici cu 19% faţă de încasările de anul trecut. S-au majorat în schimb încasările din accize. Nu este de mirare, doar au existat devansări (scumpiri în avans), şi,