Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) va începe, la 1 noiembrie 2009, un amplu proces de digitalizare a întregii sale arhive, care va fi disponibilă pe internet. Documente scrise şi sonore aparţinând marilor personalităţi care s-au perindat, din 1928 şi până în prezent, pe la radioul public, vor putea fi accesate contra unor sume „modice“. De-a lungul celor 81 de ani de existenţă, pe care îi împlineşte la 1 noiembrie, radioul public a adunat o arhivă impresionantă de documente, manuscrise şi înregistrări audio aparţinând marilor personalităţi culturale sau politice ale României. Arhiva scrisă a SRR conţine aproximativ patru kilometri de documente şi peste 12.000 de fotografii şi alte tipărituri, în timp ce Arhiva sonoră se laudă cu peste 132.000 de ore de înregistrări.

Voci şi semnături aparţinând lui Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Nichita Stănescu sau Constantin Noica, depozitate în încăperi vechi la sediul SRR şi la cel din Jilava, ar fi putut fi distruse de timp şi date uitării. Totuşi, în urma unui apel făcut de Maria Ţoghină, Preşedintele-Director General al SRR, în urmă cu doi ani, radioul public românesc urmează exemplele Radio France, BBC şi RAI şi începe digitalizarea întregii sale arhive.

Digitalizarea durează 15 ani

Astfel, la 1 noiembrie, în cadrul unui eveniment aniversar, Radiodifuziunea va lansa oficial procesul de digitalizare, urmând ca munca „pe documente“ să înceapă din 2010. Potrivit Mariei Ţoghină, 15 angajaţi ai Serviciului Patrimoniu, creat special pentru acest proiect, vor lucra în următorii 15 ani pentru a transforma în format digital fiecare bandă magnetică, disc de ebonită sau de vinil, ce va fi stocat pe un server.

„Din 1928, când s-a spus pentru prima dată «Alo, alo, aici Radio Bucureşti!», şi până în anii ’40, singura modalitate de arhivare era prin documente scrise“, a spus Ru