- Editorial - nr. 407 / 29 Octombrie, 2009 Romanilor li se imputa adesea ca nu stiu sa aleaga. Acesta ar fi motivul necazurilor noastre si de aceea in marile sau micile fotolii ajung mereu oameni care dezamagesc; unul fiind comportamentul lor in perioada de campanie si cu totul altul, dupa. Cu alte cuvinte, oamenii acestia care vor sa conduca au marea calitate de a se dedubla, transformandu-se cameleonic dupa cerintele propriilor interese, si nu dupa ale celor carora le-au promis slujire. Daca se merge la drum cu asemenea caractere, esecul ne este asigurat suta la suta, asa cum, de altfel, se intampla de 20 de ani. Vina ca romanii nu stiu sa aleaga este doar partiala, ei cazand de cele mai multe ori in plasa celor care una spun si alta fac. Din pacate, chiar fisa postului de politician, continand si dreptul la demagogie, este prost intocmita. Ea da apa la moara protagonistilor care fac deseori din tantar armasar si invers, promovand in stil mare minciuna si fatarnicia fata de alegator pentru a-i lua voturile. Este adevarat ca lucrul acesta nu l-am inventat noi, romanii, dar la noi isi gaseste stralucirea, pentru ca aici sunt si cele mai adecvate conditii de manifestare. Satui de atatea esecuri, de buna seama, romanii ar dori sa-si aleaga un presedinte ca lumea. Competitori pentru o selectie corespunzatoare ar fi suficienti, dar problema care se pune este daca poporul va putea afla care dintre acestia s-ar ridica la nivelul asteptarilor? Fapt nu tocmai usor, pentru ca, la noi, campaniile electorale, indeosebi in zona de prezentare a candidatilor, sunt foarte deficitare la capitolul seriozitate, ele desfasurandu-se pe directii care nu permit prefigurarea veridica a personalitatii fiecaruia. Alcatuita mai mult sa incurce decat sa descurce, strategia de campanie merge mai mult pe denigrarea adversarului sau a adversarilor, decat pe faurirea unui portret robot al cel