Am fost recent la Sofia, la conferinţa "Noua agendă a reformelor în statele din Estul Europei", organizată acolo de Programul Iniţiativele Europene al Fundaţiei Soros. A fost şi o ocazie să ne vedem la faţă autorii a două rapoarte colective ale aceleiaşi fundaţii bulgare despre a) agendele ţărilor din Est membre în UE şi despre b) reformele lăsate neterminate după aderare (eu fiind autorul capitolelor despre România al celor două rapoarte).

Conferinţa a fost un prilej pentru mine de a pune lucrurile în perspectivă. Iar atunci cînd realitatea (TV) românească te exasperează sau te plictiseşte, o punere în perspectivă prinde bine. Dintre mulţii vorbitori, am remarcat cîţiva, sînt curios dacă vă regăsiţi în aceste idei. O prezenţă captivantă a fost vicepremierul şi ministrul de Finanţe de la Sofia, Simeon Djankov. Omul a lucrat 15 ani la Banca Mondială la un nivel foarte înalt şi era practic necunoscut în ţara sa pînă acum cîteva luni, cînd a fost cooptat în Guvern. A expus cîteva priorităţi ale Guvernului: vama controlată de politicieni legaţi cu mafia (a concediat la începutul mandatului toţi vameşii şi a făcut reangajări pe bază de teste); energia (sector dominat de sindicalişti-politicieni organizaţi astfel încît să fure banii publici); sectorul de sănătate. A încheiat optimist: să nu ne mai găsim scuze, că sîntem în Balcani, că sîntem leneşi şi nu orientaţi spre afaceri. Nu avem nici o scuză. Avem un guvern monocolor, un prim-ministru cu 70% popularitate, nu putem da vina pe alţii.

Tot în acest panel a vorbit şi Tony Lybek, reprezentant al FMI pentru România şi Bulgaria, care a prezentat un studiu de caz asupra României. La cina dinaintea conferinţei încercasem să scot mai multe de la el privitor la situaţia financiară de la Bucureşti dacă se va prelungi criza politică, dar nu s-a lăsat în nici un fel tras de limbă, a confirmat însă nişte analize p