Ce facem după un Liverpool-Manchester?

Azi dimineaţă, cel mai serios pariu - la ora asta cînd pariurile desfigurează orice meci din Europa pînă în Asia - este acela propus de Dan Petrescu jucătorilor săi: “Pe cît că nu veţi mai face nici un punct în Ligă?”. Nu ni se spune pe cît, dar e mişto, adică e inteligent şi pervers. Cu ceva haz, dacă ne-a rămas, s-ar putea extinde şi la Poli Timişoara, şi la Steaua, însă pe goluri, căci alături de Levski Sofia sînt singurele echipe din cele 12 grupe ale fostei Cupe UEFA care în 3 meciuri nu au marcat nici un gol. Pot Lippi de Ghencea şi Moţul de Timişoara să le propună elevilor lor: pe cît că nu veţi da nici un gol în retururile grupelor? În acest timp, Şahtiorul eliminat de Timişoara se plimbă în grupa J, Şerifful Stelei e peste Twente, iar Bate Borisov, tot de-a noastră, o bate pe AEK Atena a Vasluiului porumbian. Se poate formula întrebarea shakespeariană: cum vă place? Dacă procentual tot se merge la teatru mai mult decît la fotbal.

Sub semnul ei, atac cea mai spinoasă problemă a duminicii mele: am văzut un Liverpool-Manchester cu o primă repriză senzaţională şi o a doua care nu-i contrazicea pe Viorel şi Grădinescu: “E nebunie pe Anfield!”. Ca manchesterist bătrîn, am fair-play-ul să scriu că Liverpool a fost cu atîtica ceva mai bună, şi m-a făcut să-mi sun doi prieteni fani Gerrard, care pescuiau în Deltă, să nu-i las singuri, conform imnului, şi să le spun rezultatul. Bucuria lor a fost mai mare decît scorul şi ştiucile prinse. După aceea m-am concentrat, desigur, asupra campionatului nostru, şi am contemplat Dinamo-Bistriţa. Dinamo juca atît de slab că nu ştiai cine e pe ultimul loc; am stat pînă la sfîrşit, pînă la ultimul minut, cu penalty-ul indiscutabil la Andrei Cristea, apoi cu urletele pe toate telesporturile ale lui Borcea şi Turcu împotriva lui Danşa, care “a viciat rezultatul” şi, peste toate,