Astăzi, la Tribunalul Hunedoara se încheie procesul pe fond în dosarul "Aurul dacilor". Cauza este pe rolul instanţei din 2005, 13 persoane fiind trimise în judecată în acest dosar. Ministerul Culturii şi Cultelor cere despăgubiri de la inculpaţi de circa 6,6 milioane de euro.
De patru ani, un tezaur format din 15 brăţări spiralate din aur este obiect de dispută între autorităţi şi specialişti.
13 inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru traficarea lui. Anchetatorii şi mulţi dintre specialiştii în domeniu le consideră dacice, declarând că reprezintă un tezaur mai valoros decât "Cloşca cu puii de aur".
De cealaltă parte, inculpaţii spun că sunt un fals ordinar. Deja 12 dintre obiecte au fost recuperate din SUA, Germania, Elveţia, Franţa şi România, statul plătind pentru zece dintre ele sume importante. Inculpaţii sunt acuzaţi că ar fi găsit în siturile arheologice din Munţii Orăştiei 15 brăţări dacice din aur, pe care le-ar fi traficat apoi în mare parte pe piaţa neagră din străinătate. Recent, un alt dosar, "Aurul dacilor II", a ajuns pe rolul instanţei la Judecătoria Deva, cu zece persoane acuzate de înstrăinarea unor obiecte de patrimoniu, printre care şi două brăţări ce fuseseră introduse iniţial în primul dosar.
DOSAR COMPLEX
Peste patru ani, dosarul "Aurul dacilor" a fost în atenţia opiniei publice din întreaga ţară. Iniţial, în acesta au apărut nume grele ale vieţii politice şi publice din România, printre care Adrian Năstase, Dan Iosif, Sergiu Nicolaescu, Ioan Talpeş, Gabriel Bivolaru, Marian Iancu etc. Apoi, Parchetul General i-a scos de sub urmărire penală.
Autenticitatea brăţărilor a fost pusă sub semnul întrebării, avocaţii inculpaţilor, dar şi alţi cercetători au contestat autenticitatea artefactelor. Comisii ale Academiei Române şi Ministerului Culturii, precum şi specialistul german Barb
