La 20 de ani de la prăbuşirea regimurilor comuniste în fostele state satelit ale Moscovei, neîncrederea domină în continuare relaţiile dintre ţările din estul şi centrul Europei şi Rusia, comentează AFP. " Ţările Europei de Est îşi construiesc noua lor identitate insistând asupra revenirii în Europa după jugul comunist (...). Rusia suferă, la rândul ei, din cauza pierderii statutului " de superputere, constată Maria Lipman. Potrivit acesteia, 20 de ani nu sunt suficienţi pentru a cicatriza rănile niciuneia dintre părţi. În viziunea sa războiul din Georgia a dovedit că " Rusia nu are aliaţi în Europa ". Nici Belarusul, fosta republică sovietică cea mai apropiată Moscovei, nu a recunoscut, după Rusia, independenţa celor două teritorii separatiste georgiene.

Ruşii ţin cu dinţi de versiunea lor asupra comunismului

Rusia ignoră deliberat epoca sovietică şi respinge orice altă interpretare decât a sa a celui de-al Doilea Război Mondial, refuzând să ancheteze masacrarea ofiţerilor polonezi, la Katyn, în 1940, la ordinul lui Stalin, subliniază, la rândul său, Denis Volkov, sociolog la centrul independent Levada.

Încăpăţânarea Moscovei afectează şi relaţiile cu Uniunea Europeană,, structură în care s-au integrat mare parte din ţările foste comuniste din Europa de Est.

Rusia continuă să vadă în Washington o ameninţare directă la adresa influenţei sale asupra regiunii din zona estică şi centrală a Europei. Dorinţa Poloniei şi Cehiei de a găzdui pe teritoriul lor elemente ale scutului american antirachetă, deranjează într-o mare măsură Moscova, care îşi vede şi mai mult ameninţată supremaţia. Acestea nu sunt singurele poziţii care plasează fostele state comuniste pe poziţii opuse faţă de Rusia. Scăpate de doar două decenii de sub conducerea comunistă şi influenţa Moscovei, statele din estul şi centrul Europei susţin c