Aparatele sportive de pe terenurile şcolilor din România fac victime printre elevi. Chiar dacă regulamentele le impun profesorilor să supravegheze copiii, morţii sunt găsiţi vinovaţi. Sursa: Adi Pîclișan
Aproape în fiecare an, porţile de fotbal din curţile şcolilor şi liceelor din România ucid sau mutilează pe viaţă copii, fără ca cineva să fie tras la răspundere. Botoşani, Sibiu şi Argeş sunt câteva dintre judeţele în care astfel de accidente au lăsat, în ultimii ani, neconsolaţi mai mulţi părinţi.
O astfel de dramă s-a petrecut în Botoşani, în anul 1998. Soţii Molie au rămas atunci fără Cristian, la 8 zile după ce acesta intrase la liceu. Au vrut să ştie cine sunt vinovaţii şi au epuizat toate căile de atac din justiţie, au fost în audienţă la ministere, dar fără un rezultat reparatoriu.
La sfârşitul lunii trecute, soţii Molie au primit o lovitură care i-a şocat: Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a respins acţiunea, pe motiv că decesul a survenit în urma unui accident.
„Ce-a căutat, golanul?”
„Era un copil deosebit. Voia să se facă economist sau poliţist. Împărţea bucata de pâine cu sora lui. Avea grijă de cel mai bun prieten al lui, care era aşa, mai sărac”, spune mama lui Cristian, Vali Molie.
Pe 24 septembrie 1998, într-o zi de joi, în jurul orei 15.00, Cristian Molie, un băiat de 15 ani, proaspăt intrat la Liceul Economic din Botoşani, se afla în pauza de dinaintea orei de educaţie fizică.
Împreună cu doi colegi, s-a dus pe terenul de sport şi a vrut să facă tracţiuni la bara unei porţi mobile de fotbal, care era deplasată în centrul terenului. „Îi plăcea foarte mult sportul şi voia să devină atlet. Tracţiunile erau şi o probă la educaţie fizică şi nu aveai unde să te antrenezi în altă parte”, povesteşte mama băiatului.
În timp ce băiatul şi un coleg d
