Gestionarea numelor de strazi in Europa de Est dupa caderea comunismului vorbeste despre importanta pe care o au aceste nume ca simboluri ale identitatii, istoriei si puterii. Jurnalistul Marius Cosmeanu a realizat o investigatie in capitalele din Balcani si in Berlin, in cadrul unui proiect al Balkan Investigative Reporting Network (BIRN).
Ce ne spun, de fapt, denumirile strazilor? Ei bine, mult mai multe decat v-ati astepta. Ele sunt proiectii ale noastre care redau intimitati sociale nebanuite, analiza lor fiind, astfel, un exercitiu extrem de util.
In Berlinul de Est, la 20 de ani dupa caderea Zidului, multe nume de strazi au ramas neschimbate, devenind monumente ale celor aproape 50 de ani de comunism. In schimb, majoritatea tarilor din Balcani s-au grabit sa scape de aceste relicve ale patrimoniului totalitar.
Bunaoara, in Bucuresti, bulevardul Victoria Socialismului de odinioara se cheama acum bulevardului Unirii.
In Serbia, lucrurile sunt ceva mai intortocheate. Exista strazi in Belgrad care au purtat numele eliberatorilor sovietici ai orasului din anii 1940 si care, in anii 1990, au fost rebotezate. Sunt, insa, voci care cer revenirea la numele lui Lenin, al Armatei Rosii si ale bravilor lideri militari sovietici.
Albania, tara care, poate mai mult decat oricare alta din Balcani, a cunoscut cel mai dur regim comunist, nu are astfel de griji. Majoritatea strazilor din Tirana n-au purtat niciodata vreun nume.
Control+Alt+Delete
Conditia unei strazi nu se reduce la tablita care ii indica numele sau la grafica prin care este reprezentata intr-un sistem GPS. „Numele strazilor”, spune Iulian Puiu, graphic designer din Bucuresti, „au cam aceeasi functie ca in branding: iti spun ceva despre istoria locului, despre istoria orasului, a tarii”.
Analiza a aproximativ 20.000 de nume de strazi di
