În spiritul unei vorbe de prin bătrâni care spune că românul este frate cu codrul, unii au luat prea în serios partea cu frate şi s-au simţit în codru ca acasă. Acasă, unde aranjezi locul după gustul tău. Aşa au făcut şi în pădure, tăind mii de copaci după mintea lor. Sursa: Irina Pop
În urma lor au rămas cioturi, o pădure ca o gură ştirbă. Prin 2001 câţiva tineri, sătui de nepăsarea faţă de pădure, au pus bazele asociaţiei Tăşuleasa Social, în muncipiul Bistriţa şi s-au implicat în inundaţiile de atunci, provocate mai ales de tăierea masivă a pădurilor.
„Singura modalitate de a face ceva pe care un ong o avea atunci la îndemână, era replantarea zonelor defrişate. Aşa am început”, povesteşte preşedintele asociaţiei, Alin Uhlmann Useriu.
Cu dedicare şi perseverenţă membrii asociaţiei au atras oameni cu interese comune şi care îşi doreau să trăiască mai responsabil faţă de mediu. Luând numele de la poalele unui munte unde derulează cel mai important proiect al lor, Tăşuleasa Social se poate mândri cu faptul că a construit un loc unde voluntarii pot lua parte la proiecte şi pot învăţa cum să trăiască în armonie cu natura.
Foto: Irina Pop
30.000 de puieţi în 2009
După regula implicării pentru a salva şi proteja natura, membrii asociaţiei au mizat pe rolul semnificativ pe care îl poate juca fiecare voluntar în a planta un copac, a strânge gunoaie şi a fi solidar cu natura, explică Useriu.
Acum două săptămâni, 300 de voluntari din Bistriţa, Bucureşti, Cluj-Napoca, Galaţi şi Piatra-Neamţ au pus mâna pe lopată şi au plantat 5.000 de puieţi. Apoi au trecut la o treabă mai „murdară” – au curăţat aproape 80 de hectare de pădure în Pădurea de Şes, la Orheiu Bistriţei.
„Cel mai important lucru pentru noi este partea educativă a acţiunilor noastre, iar participarea tinerilor
