- Cultural - nr. 409 / 31 Octombrie, 2009 Titlul articolului e doar un strigat de bucurie. Dupa indelungi asteptari a venit si vestea cea buna. Este vorba despre salvarea Muzeului etnografic din Reghin. Mai presus de orice apreciere, un act de civism. Jos palaria, in fata primarului si a Consiliului local! Generatiile viitoare vor aduce multumiri insutite acestor oameni, chiar daca numele lor nu pot fi insiruite in acest articol. Multumiri celor care au salvat de la distrugere un templu al traditiilor populare, celor care au sperat, pana in ultima clipa, ca Muzeul nu va fi distrus. Pentru cine nu a luat act de periplul acestui demers, trebuie sa mentionez faptul ca, in urma unui Apel la salvarea Muzeului etnografic din Reghin, Primaria a dat un comunicat de presa, iar consilierii si organele abilitate au reusit sa puna capat unei dispute inegale. Fostii proprietari ai imobilului, in care fiinteaza de aproape 50 de ani Muzeul, si-au declinat intentia de a primi in bani despagubirea pentru casa nationalizata. Cinste lor! Prin acest gest nu fac altceva decat sa accepte o evidenta: Muzeul face parte din Istoria municipiului Reghin si trebuie sa ramana asa. De-a lungul acestor lungi si obositoare asteptari, conducerea Muzeului, cercetatorii si personalul auxiliar au avut parte de fel si fel de propuneri, care de care mai fanteziste. As aminti faptul ca s-a propus mutarea sectiei in aer liber, intr-o alta locatie. Pentru un novice orice e posibil, dar pentru un expert acest lucru inseamna distrugere voita a ceea ce s-a construit cu truda si eforturi financiare colosale. Pentru un privitor neavizat ar insemna indoiala, dar pentru un impatimit pastrator al acestor comori, inseamna suferinta si dezastru. Totul atarna de un fir de...bunavointa. Nicio bucurie nu vine singura, ea e insotita si de vestea buna ca, in Consiliul local, s-au aprobat 350 de milioane, lei vechi, pentr