Pif, Tin-Tin, Asterix. Trei eroi de bandă desenată cu care numeroase generaţii de copii au crescut. Astăzi simboluri şi deja clasice, personajele de bandă desenată continuă să încânte copiii, în timp ce paginile din care au prins contur sunt din ce în ce mai complexe şi mai pline de semnificaţii. Sursa: Paul Zărnescu

Banda desenată a crescut şi ea mare, odată cu cititorii ei fideli. În Belgia şi Franţa, unde îşi are sorgintea genul acesta de lectură, există un public fidelizat şi diversificat care consumă benzi cu supereroi, dar şi noile romane de bandă desenată, cea mai recentă tendinţă în domeniu.

“Foarte puţini oameni trăiesc în copilărie emoţii stârnite de benzile desenate, care mai târziu să îi transforme în fani ai genului”, spune Octav Avramescu care, alături de Anamaria Pravicencu, a deschis prima librărie de bandă desenată din ţară.

Într-un cadru intim, la umbra unei bolte de viţă-de-vie, pe strada General Praporgescu din Capitală, există câteva rafturi de bandă desenată, cu cărţi la preţuri fără taxă pe valoare adăugată. În trei luni de la deschidere, 300 de oameni curioşi au cumpărat cărţi de la librăria asociaţiei Jumătatea Plină. Un număr mic raportat la alte ţări, dar o cifră promiţătoare, luând în considerare lipsa unui astfel de public la noi.

Cărţile sunt aduse direct din Franţa şi Marea Britanie în încercarea temerară a celor doi de a stârni apetitul pentru astfel de lecturi şi în Romînia.

Părintele decide ce citeşte copilul

“Ce se face pentru copii este un domeniu într-o criză gravă”, spune Octav Avramescu, explicând că literatura de acest gen pentru copii este limitată, la noi, doar la revistele străine publicate de câteva edituri sub licenţă. “Nu ţin de o creativitate locală sau de un artist”, explică acesta, subliniind că doar pe partea de ilustraţie au început să se simt