Printre volumele valoroase se numără „Biblia lui Hieronymus“, din 1475, şi „Biblia sacră“ tipărită în 1539. Clădirea care adăpăsteşte aceste comori a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea în stil neoclasic.  Edificiul care adăposteşte rafturile îngreunate de zeci de mii de volume a Bibliotecii Judeţene a fost construit la sfârşitul secolului al XIX-lea în stil neoclasic.

Clădirea este la ora actuală destul de modestă, dar frumuseţea sa nu mai este dată de stil, ci de bogăţia culturală pe care o adăposteşte: peste 200.000 de volume şi aproximativ 23.000 de documente.

Începuturile bibliotecii

Bibiloteca Judeţeană este una dintre instituţiile culturale importante din municipiul Bistriţa, dar şi din judeţ. Primele semne ale iubirii de lectură şi carte în rândul bistriţenilor se fac simţite în vechiul burg la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, când este consemnată apariţia mai multor societăţi de lectură ale meseriaşilor. Tot atunci apar şi primele biblioteci care vor fi preluate ulterior de Biblioteca Judeţeană.

Astfel, în anul 1951 a luat fiinţă şi actuala Bibliotecă Judeţeană. Primele volume ajunse în fondul acesteia au fost preluate din mai multe biblioteci şcolare sau publice care au fost afectate de război. De atunci, zi după zi, an de an, fondul s-a îmbogăţit, rafturile s-au îngreunat, astfel încât astăzi clădirea a devenit aproape neîncăpătoare. Clădirea este adăpostul unor comori culturale, titluri care constituie patrimoniu cultural naţional. Printre acestea se numără „Biblia lui Hieronymus“, tipărită la Veneţia, în limba latină în 1475, „Biblia sacră“ tipărită în 1539, un „Dicţionar grec“ editat la Veneţia în 1514.

În fondul bibliotecii se află şi cărţi valoroase apărute în ţara noastră, opere ale lui Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu, dar şi o impresionantă col