Dacă şapte obiective din România se află deja în Patrimoniul Mondial UNESCO, alte 10 propuneri aşteaptă de ani buni să fie înscrise pe lista care oferă notorietate şi protecţie. Sursa: Remus Suciu

Ansamblul Brâncuşi, Munţii Retezat şi Rodnei, centrul Sibiului şi alte zece locuri, aproape toate înscrise în 1991 pe lista de aşteptare, nu au fost încă admise. Cea mai nouă propunere a venit în 2005, când Delegaţia României pe lângă UNESCO a propus Biserica "Învierii" de la Mănăstirea Suceviţa. Monumentul era cât pe ce să intre în Patrimoniu în 2009, dar a "picat" dintr-un motiv stupid: documentaţie incompletă. Biserica este reprezentativă pentru arhitectura monastică din Moldova secolului XVI.

Centrul istoric Sibiu şi ansambul de pieţe

Deşi teritoriul ocupat de oraşul de astăzi a fost locuit încă din neolitic, urbea este atestată documentar în anul 1191. Centrul istoric prezintă o combinaţie unică de arhitectură gotică, romantică, renascentistă şi stiluri specifice secolelor XIX-XX. Printre obiectivele care susţin pledoaria Sibiului la Patrimoniul Mondial UNESCO se numără Biserica Evanghelică "Sfânta Maria" (sec XIV), Casa Altenberger (sec XV) şi Palatul Brukenthal (sec XVIII). Centrul istoric, întins pe 80 de hectare, a fost înscris pe listă de primăria din oraş în 2004.

PANORAMĂ. Sibiul văzut din Turnul Sfatului

CITIŢI ŞI:

"Mica Vienă" s-a mutat la Sibiu

Mănăstirea Neamţ

Cel mai mare şi mai vechi aşezământ monahal din Moldova se află pe lista de aşteptare a UNESCO încă din 1991. Monumentul este reprezentativ pentru arhitectura românească medievală. Lăcaşul este ctitorit de Ştefan cel Mare, la sfârşit de secol XV. Pe locul actualei mănăstiri, Petru I Muşat construise, în 1403, o biserică din piatră, pentru a aduce o favoare lumii monahale, care formase aici un cen