A început numărătoarea inversă pentru lansarea a doi sateliţi europeni - unul care măsoară furtunile solare (Proba-2) şi celălalt care măsoară umiditatea solului şi salinitatea oceanelor (SMOS, Soil Moisture and Ocean Salinity).

Misiunea noului satelit SMOS, care face parte din Programul Agenţiei Spaţiale Europene "O Planetă Vie", este de a oferi comunităţii ştiinţifice o mai bună înţelegere a fenomenului încălzirii globale, unul dintre scopurile satelitului constând în cartografierea umidităţii solului o dată la fiecare trei zile şi salinităţii Oceanului planetar o dată la 30 de zile.

Construit de europeni, respectiv de Agenţia Spaţială Europeană (ESA), Centrul naţional francez de studii spaţiale (CNES) şi Agenţia spaniolă de studii spaţiale (CDTI), satelitul SMOS a costat 315 milioane de euro. După câteva lansări amânate, SMOS pare că nu mai are cale de întoarcere - cosmodromul de la Pleseţk, din nordul Rusiei, este pregătit pentru lansarea rachetei Rockot (o rachetă balistică intercontinentală SS-19 modificată), având la bord cei doi sateliţi, pe care urmează să-i plaseze pe orbită, la 2 noiembrie, la o altitudine de circa 763 de kilometri (în cazul SMOS) şi 700 (în cazul Proba-2).

Experimentele pe care oamenii de ştiinţă urmează să le efectueze prin intermediul SMOS constau, între altele, în testarea unui nou diometru (care va scana atât umiditatea solului, cât şi salinitatea oceanelor), precum şi în strângerea a cât mai multor informaţii referitoare la circuitul apei în natură. Se vor strânge informaţii despre vreme, cu precădere despre fenomene naturale extreme şi factori climatici caracteristici fiecărui sezon, dar şi despre straturile de gheaţă din zonele permanent reci, pentru a schiţa "tabloul" general al criosferei.

Toate măsurătorile şi observaţiile făcute de instrumentele de pe SMOS vor fi analizate cu