De parcă nu ne-ar fi fost de ajuns criza economică, ornată din belşug cu frişca bătăilor politice, avem acum şi cireaşa de pe tort: epidemia de gripă nouă. În ultimele zile, focarele de infecţie cu virusul A/H1N1 izbucnesc din senin mai ales în şcoli, fără să mai aibă ca până acum legătură cu cei care au călătorit în ţări afectate deja de acest flagel.

Deşi poate părea cinică, declaraţia de acum câteva zile a secretarului de stat din Ministerul Sănătăţii, medicul Adrian Streinu-Cercel - potrivit căruia „vom asista, probabil, la cazuri letale şi în România” - este doar un semnal de alarmă tras la timp. E încercarea de a pune în gardă pe oricare român, specialist sau nu, vizavi de pericolul propagării noii molime a începutului de secol XXI.     

Răspândirea ei în România este pentru toţi şi un examen foarte serios la o materie numită igienă elementară. Capitol pe care îl tratăm de multe ori cu fatalismul mioritic şi cu nonşalanţa boemă care ne caracterizează, în ciuda avertismentelor afişate cu obstinaţie de toate posturile de televiziune şi radio.

Amorţite, uitate sau ignorate, reflexele igienei personale sunt esenţiale acum. Spălatul pe mâini, purtarea unor măşti de protecţie sau minima curtoazie igienică sunt de multe ori ocolite chiar şi de către cei educaţi, iar adeseori sunt considerate mofturi ale civilizaţiei occidentale, gesturi de filfizoni, nedemne de neaoşul machism. Avertismentele infecţioniştilor încearcă să prevină un val de nestăvilit al îmbolnăvirilor şi mai ales al deceselor.

Indiferent de cât de bine se poate pregăti statul pentru a face faţă unor situaţii de o gravitate extremă, când camerele de gardă şi saloanele spitalelor de boli infecţioase ar fi asaltate zilnic de zeci sau sute de bolnavi, stăvilirea exploziei de gripă nouă în România depinde de fiecare dintre noi. Criza economică şi alege