Bănăţenii ar fi dorit să sărbătorească 91 de ani de la declararea Republicii Bănăţene printr-un miting în Piaţa Libertăţii, însă au renunţat de teama efectelor legale ale iniţiativei.

CITIŢI ŞI:

Timişoara: Mitingul pentru Republica Bănăţeană a fost anulat de frica poliţiei

Tema Republicii Bănăţene s-a aflat în aceste zile pe buzele multor timişoreni, care susţineau ideea regionalizării şi autonomia pe criterii economice. Pentru istoricii timişoreni, Republica Bănăţeană a existat doar teoretic, iar practic nu a avut puteri.

Istoria independenţei

„E simplă povestea Republicii Bănăţene. Erau gărzile naţionale române, maghiare, germane, sârbe şi evreieşti, care au proclamat independenţa Republicii, pe 31 octombrie. Era o falsă republică, care nu a fost recunoscută şi nu pentru că aceasta a fost organizată de maghiari, ci pentru că nu putea să rămână independentă o asemenea zonă. Ar fi fost anexată imediat de un vecin mai mare”, a declarat istoricul Ioan Haţegan.

Pe 31 octombrie 1918, dr. Otto Roth, membru în conducerea Partidului Social Democrat din Ungaria, şi locotenentul Albert Bartha, şeful Statului Major al Comandamentului Militar Timişoara, au proclamat Republica Autonomă Bănăţeană, în cadrul Ungariei. „Românii nu au fost de acord, iar Aurel Cosma a organizat o demonstraţie prin care a cerut unirea cu România. Au venit românii din satele din jur şi au cântat cântece patriotice toată noaptea”, a mai spus Haţegan. Republica Bănăţeană a încetat să existe două săptămâni mai târziu, la 15 noiembrie, când trupele sârbe au intrat în Banat şi au instaurat administraţia sârbească.