Scutul antiracheta, riscuri si amenitari la adresa Romaniei
Peste doua luni, la Mihail Kogalniceanu va fi instalat Comandamentul Fortei Operationale Intrunite Est, de unde vor fi coordonati atat militarii americani * Rusia se opune cu vehementa extinderii scutului in Europa * Fostele membre ale Tratatului de la Varsovia intorc rachetele spre Kremlin
Casa Alba a anuntat saptamana aceasta ca presedintele Barack Obama a promulgat legea bugetului apararii, care stabileste cheltuielile si defineste obiectivele curente ale Pentagonului. Astfel, pentru anul fiscal 2009-2010, acestuia i-a fost alocat un buget de 680 miliarde de dolari. Congresul american a alocat aproape 8 miliarde de dolari numai pentru apărarea antirachetă.
Declaratia din 17 septembrie 2009, in care Obama a anuntat renuntarea la planurile precedentei administratii de la Washington privind instalarea unor componente ale sistemului de aparare antiracheta in Polonia si Cehia, nu a fost decat, in opinia unor observatori, o tentativa a SUA de a elimina ingrijorarea Moscovei cu privire la menirea scutului antiracheta si mentinerea paritatii nucleare. Numai ca, rusii nu par foarte incantati de noile planuri ale americanilor si cu atat mai putin de instalarea unor rachete in Dobrogea sau la bordul unor nave purtatoare de rachete care sa patruleze in Marea Neagra, in apele noastre teritoriale.
Potrivit noului plan, in Europa ar putea fi instalate rachete de interceptare de alt tip, ale caror caracteristici tehnice nu permit distrugerea rachetelor intercontinentale. Acestea reprezinta versiunea modernizata a SM3, fiind destinate interceptarii rachetelor cu raza medie de actiune. La numai cateva zile dupa anuntul lui Obama, Moscova a inteles ca renuntarea la amplasarea unui radar in Cehia si a zece rachete interceptoare in Polonia nu are nimic de a face cu obi