SCHIMBARE. Un voluntar francez le-a oferit a doua şansă în viaţă mai multor tineri care, până în urmă cu câţiva ani, au trăit pe străzile Bucureştiului. Sursa: Codrin Prisecaru
Mia e clovn. Are nas roşu, îşi pictează faţa, se îmbracă colorat, face jonglerii şi bufonării ca să-i distreze pe cei mici şi, din când în când, pe cei mari. Despre cei ca ea au scris ziarele străine în anii ’90, televiziunile au făcut reportaje, turiştii i-au evitat, iar România şi-a primit eticheta - „ţara copiilor străzii”. Mia a fost unul dintre ei. La 13 ani, părinţii au abandonat-o la o casă de copii din Sibiu.
După Revoluţie a luat drumul Capitalei şi, pentru că nu a avut unde să stea, a trăit pe străzi, prin canalele Gării de Nord. Strângea bani din cerşit şi, din când în când, mai primea câte o masă de la fundaţiile care se chinuiau fără prea mult succes să-i aducă pe copiii străzii pe calea cea bună.
Miloud, bufonul hoinarilor
La doi ani după Revoluţie, un clovn a aterizat la Bucureşti. În locul serviciului militar, franco-algerianul Mi - loud Karim Oukili a ales să facă voluntariat în România. A vrut să lucreze cu cei care trăiesc pe stradă, să-i atragă şi să-i facă să-şi dorească altceva de la viaţă. Cu o parte dintre ei a reuşit, printre ei şi Mia.
Nu i-au trebuit vorbe frumoase sau bomboane ca să-i scotă din lumea lor. A folosit ceea ce ştia mai bine - circul. Pentru că a văzut că-i iese, clovnul Miloud a rămas în continuare în România, iar în 1995, cu ajutorul unor fundaţii similare din Franţa şi din Italia a înfiinţat la Bucureşti - Parada.
Miloud i-a strâns pe o parte dintre copiii de pe stradă, iar numerele sale i-au convins să muncească pe brânci, să-şi dorească să înveţe cum se fac jongleriile, magia şi ce înseamnă viaţa într-o familie, cea a circului. Acum, în jur de 20 de tineri, mai vechi şi m
