Cursa pentru desemnarea unui presedinte al Uniunii Europene a intrat in linie dreapta, dupa ce liderii europeni au reusit la finele saptamanii trecute sa puna capat "cosmarului ceh" si au obtinut de la presedintele Cehiei, Vaclav Klaus, promisiunea ca va semna Tratatul de Lisabona.
Liderii celor 27 de state ale UE au acceptat cererea liderului ceh de derogare de la aplicarea Cartei Europene a Drepturilor Fundamentale in privinta anumitor drepturi sociale si pentru a nu permite germanilor din regiunea Sudeti expulzati in 1945 sa beneficieze de despagubiri.
Cehia este ultima tara europeana care mai trebuie sa ratifice Tratatul de la Lisabona, important deoarece reformeaza sistemul institutional al UE, dand nastere unor posturi noi de conducere precum cel de presedinte al Consiliului European sau cel de ministru de externe al UE. Liderii europeni se asteapta ca Vaclav Klaus, un eurosceptic declarat, sa semneze documentul pe 9 noiembrie, o data simbolica, cand se vor aniversa 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului.
Sindicatele din Cehia au criticat derogarea in ceea ce priveste drepturile sociale. Ele se tem ca muncitorii cehi nu-si vor mai putea apara drepturile la nivel international. Pentru ca, este simplu, neavand obligatiile care decurg din Carta, Cehia nu mai beneficiaza nici de drepturile care sunt inscrise in document (de pilda, aceasta prevede ca muncitorii unui stat membru UE care lucreaza intr-un alt stat membru EU are drepturi totalmente egale cu cele ale unui muncitor autohton).
Presedintele UE va fi ales in cadrul unui summit extraordinar
Odata ce va fi semnat Tratatul de la Lisabona, liderii europeni vor convoca un summit extraordinar unde vor discuta despre principalele functii de conducere create de document.
Tema a fost atinsa si la Consiliul European (reuniunea liderilor de stat si de guvern din UE) de
