Am fost recent prin țara. E haos, circ și deriva. Mi se pare foarte periculos. Mai toți oamenii cu care m-am intalnit au probleme serioase, criza se adancește, e nevoie de coeziune și de acțiune. Avem in schimb dispute politice și paralizie. Nivelul de iresponsabilitate politica a atins cote de neimaginat și a devenit chiar periculos pentru supraviețuirea nației.

Nu ințeleg de ce crede lumea ca criza asta e doar un accident și ca e doar o chestiune de timp pana cand lucrurile se vor pune la punct. Nu e. Romania s-a aflat in 2008 intr-un loc de grație, cumva, plasata acolo de forțe exterioare ei și de un mare noroc istoric, la fel ca și in 1918. Razboiul din Balcani și apoi recrudescența terorismului din Orientul Mijlociu au facut din statele din Est teritorii pe care Occidentul nu le mai putea ignora. La pachet cu toata doctrina geopolitica a Americii și Europei ne-am trezit incluși intr-o comunitate internaționala care s-a apucat sa ne scuture de praf și sa ne mai puna la treaba. A ajutat faptul ca societatea a fost, poate pentru prima oara de la Revoluție, unita pana la obsesie intr-un scop comun, care a transcedat disputele politice și conflictele marunte. A rezultat ce știm toți, cu bune și cu rele, dar per ansamblu una dintre perioadele cu cea mai rapida creștere economica.

Acum a venit criza și lumea se indreapta rapid catre o noua stare de echilibru economic, și chiar politic. Și de data asta nu mai suntem in centrul fenomenului ci la periferia lui iar noua ordine economica poate foarte bine sa ne lase pe dinafara. De data asta norocul nu ne va mai ajuta. Exista o șansa reala ca partenerii noștri de dialog sa se sature odata pentru totdeauna de lipsa noastra de coloana vertebrala, de incapacitatea de a livra ce promitem, sau de a duce ceva, orice, la bun sfarșit. Lumea se poate descurca foarte bine și fara noi. Exista un clip care circu