Una dintre caracteristicile virusului care provoaca gripa este ca sufera mutatii rapide, chiar daca isi pastreaza numele.
In cazul epidemiei actuale se pare ca lucrurile stau invers: virusul si-a schimbat numele de citeva ori – porcina, mexicana, pandemica, AH1N1 – in timp ce el a ramas acelasi.
Dar ce inseamna AH1N1? Inceputul e simplu: exista trei categorii de gripa: A, B si C. Tulpina actuala face parte din categoria A – de altfel cea mai raspindita, cea mai virulenta si cea mai studiata.
Dupa prima litera insa, lucrurile incep sa se complice, asa incit avem nevoie de putina biologie. Virusul gripei este inconjurat de o membrana care – in cazul unei infectii reusite – fuzioneaza cu membrana celulara, eliberind in interior genomul viral impreuna cu un mic comando de proteine care vor transforma in scurt timp intreaga celula intr-o fabrica de noi virusi.
Dintre multele proteine asociate acestui virus, doua dintre ele, aflate in aceasta membrana virala – hemaglutinina (HA) si neuramidaza (NA) – sint extrem de importante. Sarcina celei dintai este sa medieze penetrarea in celula, iar a celei de a doua este sa facilitize parasirea celulei de catre virusii noi formati. Exista 15, respectiv 9 tipuri din cele doua proteine, iar nomenclatura reflecta aceasta clasificare. Spre exemplu, virusul despre care vorbim este, folosind o prescurtare a prescurtarii, de tipul H1N1. Va amintiti probabil ca gripa aviara avea serotipul H5N1.
Interesant este ca aceste proteine sufera mutatii care le schimba permanent aspectul exterior, asa incit devin de nerecunoscut pentru anticorpii existenti – generati fie de o gripa anterioara fie de un vaccin. Aceasta este cauza pentru care in fiecare an este nevoie de un nou vaccin, chiar daca nomenclatura tulpinilor vizate este aceeasi. Spre exemplu, tulpina H1N1 din vaccinul trivalent de anul acesta este aceeasi de mu
