Mâine, la ultima întâlnire a Consiliului de Administraţie a băncii centrale din acest an, ar putea fi decisă o nouă reducere a dobânzii-cheie. Sursa: Octavian Cocoloș

Mâine, Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) se va întruni pentru ultima oară în acest an. Cu această ocazie, şefii principalelor bănci de pe piaţă nu au ezitat să-şi ceară banii înapoi, prin scăderea rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele în lei. Odată cu reducerea dobânzii-cheie, indiferent de valoarea acesteia, în piaţă efectul va fi acelaşi: o diminuare a dobânzilor la depozite, dar şi la credite.

Mult-râvnita dezgheţare a creditării mai are de aşteptat, deoarece, deşi în acest an BNR a scăzut dobânda de politică monetară de la 10,5% la 8%, acest lucru nu s-a simţit deloc în împrumuturi. Un alt efect pe care l-ar putea avea reducerea dobânzii-cheie este asupra cursului valutar, care s-ar putea înclina în defavoarea leului.

Bancherii vor modelul olandez

În principiu, băncile vor banii pe care-i au la banca centrală, fără a mai relaxa creditarea. În schimb, reducerea rezervelor minime fie că se va face la pasivele în valută, fie că va fi la cele în lei - acest lucru va aduce mai multă lichiditate în piaţă.

O parte dintre bancheri au sugerat ca BNR să copieze modelul olandez prin reducerea rezervelor la 2%, pentru pasivele în lei. „Există posibilitatea de reducere a dobânzii de politică monetară, dar şi a scăderii rezervelor minime obligatorii la lei, ca în Olanda, până la 2%.

Dacă vrem să credităm mai mult în moneda naţională, cea mai bună soluţie este diminuarea RMO”, a declarat Robert Rekkers, preşedintele Băncii Transilvania. Legat de dobânda-cheie, Rekkers a dat exemplu ţara vecină de la vest. „Dacă Ungaria a reuşit scăderea dobânzii la 7,5%, hai şi noi”, a spus acesta.

@N_