Toata lumea face greseli, nimeni nu e perfect, nici chiar tu dragul nostru cititor care esti si parinte. Sigur, de cele mai multe ori constientizam ca am gresit si incercam sa reparam situatia, pe cat este posibil. Dar, nu-i asa, ca rareori se intampla sa procedam astfel atunci cand gresim fata de copiii nostri?

Situatia este pe cat de reala, pe atat de paradoxala, daca tinem cont ca fata de acestia ar trebui sa ne comportam in modul cel mai corect cu putinta. Si totusi, multi parinti imping superioritatea si autoritatea pe care o au in fata celor mici dincolo de limitele bunului simt. "E mic, nu intelege!" sau "Nu imi cer iertare pentru ca o sa scad in ochii lui. Lasa ca uita!", gandesc acestia fara sa realizeze cat de tare gresesc si care sunt consecintele pe termen lung ale acestei atitudini incorecte.

Psihologii citati de ehow.com avertizeaza ca oricat de jenati ar fi de ceea ce au spus sau au facut, parintii ar trebui sa discute cu copiii lor si sa isi ceara scuze, daca sunt convinsi ca au procedat gresit sau ca au reactionat exagerat.

Ce s-a intamplat, de fapt?

Primul pas pe care trebuie sa il faca un parinte este sa inteleaga pe deplin in ce mod si in ce masura a gresit. Oricat de neplacut v-ar fi, reamintiti-va ce s-a intamplat si ce anume v-a facut sa procedati asa. Poate ati fost obosit sau nervos, poate nu ati avut toate informatiile si ati inteles gresit, poate copilul nu a stiut sa se exprime sau a vrut sa va provoace, sau poate o a treia persoana este de fapt de vina.

In momentul in care ati tras concluziile, pregatiti-va explicatiile pentru cel mic, la nivelul lui de intelegere.

Priviti-l in ochi

Luati-l pe copil deoparte, asezati-va alaturi de el, la nivelul lui, si priviti-l in ochi. Spuneti-i ca va pare rau de ceea ce ati facut sau ati spus si ca ati fi vrut sa proceda