Uniunea Europeană îşi poate fixa un calendar concret pentru punerea în aplicare a reformelor instituţionale, acum că în Cehia, preşedintele Vaclav Klaus a semnat marţi Tratatul de la Lisabona, menit să îmbunătăţească funcţionarea instituţiilor Uniunii Europene, transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan.
Uniunea Europeană îşi poate fixa un calendar concret pentru punerea în aplicare a reformelor instituţionale, acum că în Cehia, preşedintele Vaclav Klaus a semnat marţi Tratatul de la Lisabona, menit să îmbunătăţească funcţionarea instituţiilor Uniunii Europene, transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan.
Două obstacole se aflau în calea Tratatului până nu de mult, ambele provenind din Republica Cehă. Curtea Constituţională a declarat însă Tratatul conform Constituţiei cehe. Acesta era un obstacol. Al doilea a fost ridicat săptămâna trecută, când preşedintele Vaclav Klaus a obţinut la Bruxelles derogarea cerută de la Tratat.
O frază adăugată unui protocol deja existent pentru Marea Britanie şi Polonia garantează faptul că odată ce textul de la Lisabona va intra in vigoare, germanii expulzaţi în 1946 prin decretul preşedintelui cehoslovac Eduard Benes nu vor cere niciodată despagubiri statului ceh.
Klaus a semnat în final documentul susţinând totuşi că mai are rezerve importante faţă de acest document.
Şefii de stat şi de guverne se pot pregăti acum de intrarea în vigoare a Tratatului în timp de circa două luni şi astfel nominalizările pentru un preşedinte al Europei şi un ministru de Externe intră în linie dreaptă.
Un summit special este astfel prevăzut la Bruxelles pentru jumătatea acestei luni, iar lista de candidaţi pentru cele două posturi se restrânge.
Franţa şi Germania vor prezenta un candidat comun pentru postul de preşedinte al Europei. Acesta va fi poate actualul prim-ministru belg
