Într-o acţiune deschisă la Curtea de Apel Bucureşti pentru anularea decretului prezidenţial de reînvestire a lui Daniel Morar în funcţia de şef al DNA, fostul procuror general-adjunct Gabriela Ghiţă spune că a fost victima unei înscenări judiciare (de care n-ar fi străin nici preşedintele ţării) ce ar fi fost executată de şeful DNA, Daniel Morar, "prin mijloace de terorism şi corupţie de stat".

După ce a încercat să prevină reînvestirea procurorului Daniel Morar în funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), prin numeroase cereri adresate CSM, Preşedinţiei şi Ministerului Justiţiei, ex-procurorul Gabriela Ghiţă, în prezent avocat, a apelat la puterea judecătorească. Trimisă în judecată în dosarul fraudării concursului pentru ocuparea funcţiilor de procurori-şefi, Gabriela Ghiţă a cerut instanţei de judecată anularea decretului de reînvestire a lui Daniel Morar în funcţie (nr. 296/12 februarie 2009), pe motiv de nulitate absolută.

În motivele învederate instanţei, Gabriela Ghiţă arată că Daniel Morar nu ar îndeplini condiţiile pentru reînvestire în materie de competenţă, aptitudini şi reputaţie. "Potrivit legii, este nedemn a fi avocat cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească. Ori dacă nu poţi fi avocat în aceste condiţii, cum să poţi fi procuror-şef?", ne-a declarat Gabriela Ghiţă.

"Existau deja două hotărâri judecătoreşti româneşti de condamnare, definitive şi irevocabile. Într-una s-a constatat arestarea abuzivă, nejustificată de către Daniel Morar a lui Aurel Liviu Ciupe, pentru care statul a fost nevoit să acorde daune materiale şi morale de peste 1,3 miliarde de lei vechi. O alta priveşte interceptările telefonice din acelaşi dosar, instanţa supremă constatând că interceptarea a fost nelegală şi interpretarea