Acum cinci ani, romii din Gradistea, Braila, au decis sa intre in afaceri. Cu 50.000 de euro de la Uniunea Europeana au ridicat o brutarie, dar dupa sase luni au intrat in faliment. Vinovati au fost gasiti romanii, pentru ca au refuzat sa manance "paine tiganeasca". Dupa ce s-a prabusit, afacerea de la Gradistea a intrat in vizorul DNA si al Departamentului pentru Lupta Anti-Frauda, iar banii au fost returnati.
In Gradistea traiesc peste 400 de romi, dar dintre ei doar 11 s-au si declarat ca atare la ultimul recensamant al populatiei. Mai bine de 300 sunt spoitori, restul vatrasi, oameni cu o situatie materiala mai buna. Asta, si pentru ca multi dintre vatrasi au lucrat la schela de foraj, ca soferi, si pe la combinatul din Braila, iar femeile lor sunt croitorese. Mai greu este cu spoitorii, caci majoritatea sunt analfabeti si reticenti la schimbare. Printre localnici, mai sunt cunoscuti si drept romii "cu malac", adica crescatori de bivoli. Edilul povesteste ca linistea a domnit in localitate pana cand cativa romi din comuna au infiintat o brutarie. Romanii, in schimb, i-au amenintat din start ca le vor pune cruce afacerii, intrucat nu se vor atinge de painea "facuta de tigani".
Primarul Andrei Petre explica cu naduf experienta cu brutaria si spune ca, desi a vazut multe la viata lui, nu s-ar mai apropia vreodata de banii europeni. Asta, dupa ce, in 2005, a contribuit la lansarea in mediul de afaceri comunal a unei brutarii amenajate din fonduri PHARE. Banii europeni au ajuns pentru realizarea investitiei propriu-zise si instruirea lucratorilor. Dupa acest moment, proiectul prevedea ca unitatea sa traiasca din ceea ce produce, ca orice afacere privata. O afacere care, in acest caz, ii avea la carma pe un reprezentant al romilor, fostul lautar Constantin Bran, si pe edilul din Gradistea, Andrei Petre. Lucrurile au mers prost. Painea nu s-a
