Jocul făcut de FMI la Bucureşti - condiţionarea eliberării banilor de numirea unui Cabinet şi de adoptarea până la 10 decembrie a Bugetului - e umilitor. Dar arată şi cât de jos a coborât actuala guvernare ţara, încheind un Acord ai cărui termeni nu sunt cunoscuţi de populaţia ce va trebui să plătească din greu - în plan politic, economic şi social - datoria. Evoluţia evenimentelor şi a negocierilor însă te lasă să vezi ce-i sub zâmbetele protocolare. După 6 decembrie am fi avut desigur un guvern “cu acte în regulă”: ori al lui Băsescu, ori al succesorului său. Acest guvern ar fi depus proiectul de Buget, iar Parlamentul l-ar fi votat rapid, fiindcă oricum va fi iute rectificat. Indubitabil, banul public a fost inadmisibil risipit, chiar prăduit. Dar cele două condiţionalităţi, ca şi alte constrângeri impuse în forţă de FMI nu fac decât să demonstreze că ţara nu mai e condusă efectiv de propriile structuri politice şi executive, ci e guvernată de FMI, care dictează băştinaşilor pasul de front. Nu-i imposibil ca un asemenea tratament de şoc să dea rezultate. Dar tot FMI l-a mai încercat acum câţiva ani în America de Sud şi în Asia de Sud-Est, băgând pacienţii în comă.

Mâine, Cabinetul Croitoru, o altă faţă a demisului Guvern Boc 2, încearcă în Parlament marea cu degetul. N-are şanse decât dacă a funcţionat mecanismul PD-L al racolărilor şi dacă râca pentru sceptrul de la Cotroceni a spart trâmbiţata majoritate constituită în “interes naţional”.