Bacalaureatul de anul viitor conţine mult mai multe surprize decât s-ar fi aşteptat, în urmă cu un an, atât elevii, cât şi profesorii. De exemplu, rezultatul evaluării competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, care va avea loc între 15 şi 17 februarie, nu se exprimă în note sau prin calificativ admis-respins. Elevului i se va stabili nivelul de competenţă lingvistică în funcţie de grila aprobată la nivel naţional, şi anume utilizator mediu, avansat şi experimentat.
El trebuie să fie atent la cele cinci cerinţe după care va fi notat. Astfel, evaluarea răspunsului candidatului are ca rezultat acordarea unui nivel pe fiecare competenţă de comunicare, dintre cele cinci specificate în programa de bacalaureat. Acestea sunt: înţelegerea textului, exprimarea şi argumentarea unui punct de vedere, organizarea discursului, adaptarea la situaţia de comunicare şi utilizarea limbii literare.
Potrivit inspectorului şcolar de specialitate, Cristina-Maria Ivan, nivelurile obţinute de elev la evaluare se stabilesc, de comun acord, de doi evaluatori, iar rezultatul final se va consemna în certificatul care atestă nivelul de competenţă lingvistică.
Proba scrisă a disciplinei nu rezervă mari surprize pentru absolvenţi. Ea conţine trei tipuri de subiecte. Primul subiect cuprinde un text literar studiat sau la prima vedere, care aparţine unuia din cele trei genuri literare studiate, epic, liric sau dramatic, cu nouă cerinţe.
Cel de-al doilea subiect prevede elaborarea unui text argumentativ, de 15 - 30 de rânduri, pornind de la un text de tip aforistic sau critic.
Ultimul subiect are ca cerinţă, la fel ca şi în anii precedenţi, elaborarea unui eseu structurat, care vizează aspecte de analiză tematică, structurală, stilistică, a operelor literare aparţinând autorilor canonici.
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţămâ
