Principalii candidaţi pentru preşedinţia României au agende economice diferite şi, oricare ar fi câştigătorul, este de presupus că preşedintele (re)ales îşi va forma un nou guvern care o va respecta.
Asupra unui aspect, primii trei candidaţi la preşedinţie sunt în consens: reducerea cheltuielilor administraţiei publice, cu scopul de a stimula investiţiile în economie.
Toţi candidaţii pentru jilţul de la Cotroceni par conştienţi de amplitudinea crizei prin care trece economia ţării. Cu excepţia preşedintelui Băsescu, candidaţii la Cotroceni au în program schimbarea fiscalităţii. Scopul urmărit de modificarea birurilor pare a fi seducerea electoratului, ştiut fiind că, în vreme de criză, este aproape imposibil să articulezi un scenariu de aplicare a unei noi filosofii fiscale, care să dea roadele aşteptate asupra economiei.
În lupta cu criza economică, trei dintre ei sunt dispuşi să mărească taxele, al patrulea aruncă mănuşa scăderii lor.
Preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, admite că, în complicata conjunctură actuală, internă şi externă, nevoia de bani a bugetului ar putea impune majorarea unor taxe. Deşi agenda sa economică nu conţine vreo modificare a actualei structuri a impozitelor şi taxelor plătite de contribuabili, Băsescu a declarat că, dacă va fi nevoie, ar prefera, mai degrabă, majorarea taxelor pe consum, decât o mărire a impozitelor pe venituri sau pe profituri. El a indicat, la rigoare, taxa pe valoarea adăugată (TVA) ca posibilă sursă de finanţare a unui buget sleit.
Băsescu insistă însă, în programul său, asupra ideii de stabilitate, obiectiv care nu include schimbări în regulile fiscale în timpul jocului, pe un teren minat de criza economico-financiară. Ca atare, Băsescu susţine menţinerea cotei unice, care a adus, de altfel, României un flux de investiţii străine fără precedent, a stimulat creşterea economiei ţării
