Ideea e bună şi nu prea cîtă vreme alţii vor continua să le publice vîrtos. E bună pentru că atrage atenţia asupra faptului că unele dintre aceste sondaje sînt puse cu mîna. Nu-i bună în măsura în care cei de Hotnews aveau bunul obicei de a evalua credibilitatea sondajelor cu ajutorul unor sociologi serioşi.

Dar dacă tot vorbim de sondaje, cu vreo lună înainte alegerile din 2000, PNŢCD-ul nu stătea bine decît în sondajele comandate de ţărănişti. Şi nici în alea grozav. În celelalte nu trecea de 8-10 % Stăteam de vorbă atunci cu Remus Opriş care era secretarul general al partidului, dar şi cu domnul Ion Diaconescu şi cu alţii dintre seniorii ţărăniştilor. După ce că de-abia ar fi intrat în parlament singuri, se mai apucaseră să facă alianţe cu tot soiul de partide care nu existau decît cu numele. Îl întreb pe Remus dacă ştie de sondajele alea. Ştia! Şi? Pînă la alegeri situaţia se va îmbunătăţi radical! Ion Diaconescu măcar avea umorul acela al foştilor deţinuţi politici: „Dacă sondajele astea sînt adevărate, zicea, cu chestia aia, cum îi zice (marja de eroare – n.m.) şi cu ajutorul lui Dumnezeu poate intrăm. Dacă nu sînt adevărate, tot intrăm.” Asta era pentru ascultătorii Europei Libere. Off the record: „Numai prostii fac ăştia tinerii şi toată ziua se ceartă. Asta să n-o dai pe post!” După alegeri eram negru de necaz. M-am certat, în nume personal, cu cîţiva dintre ţărăniştii noii generaţii. Îşi bătuseră joc, pleşcarii infami, de un partid care ar fi meritat cu totul altă soartă!

Ideea e bună şi nu prea cîtă vreme alţii vor continua să le publice vîrtos. E bună pentru că atrage atenţia asupra faptului că unele dintre aceste sondaje sînt puse cu mîna. Nu-i bună în măsura în care cei de Hotnews aveau bunul obicei de a evalua credibilitatea sondajelor cu ajutorul unor sociologi serioşi.

Dar dacă tot vorbim de sondaje, cu vreo lună înainte alegeril