Chiar cel mai bun prieten l-a tradat, a descoperit cu stupefactie un roman, dupa ce a consultat informatiile pe care Securitatea le-a strans despre el, in vremea comunismului. La 20 de ani dupa caderea comunismului, accesul la arhivele politiei secrete din fostul bloc de Est continua sa ramana o tema de dezbatere. Cel putin doua tari, Ungaria si Romania, refuza sa faca publice numeroase dosare care se refera la personalitati, scrie The Canadian Press.
Intr-un articol dedicat situatiei din statele foste comuniste, din estul Europei, publicatia noteaza ca in cea mai mare parte a tarilor, cetatenii au votat legi care deschid publicului macar o parte din aceste arhive si arata cum informatorii isi spionau colegii, prietenii sau vecinii. Insa subiectul ramane sensibil. Din Romania, jurnalistii dau ca exemplu situatia romancierului Stelian Tanase. Dupa ce a putut consulta dosarul pe care politia secreta a regimului lui Nicolae Ceausescu i l-a realizat, Tanase a constatat ca cel mai bun prieten al sau era informator.
Problema deschiderii accesului la arhive a divizat populatia, in Cehia si Polonia. De cealalta parte, Ungaria si Romania refuza sa divulge sute de mii de dosare in care sunt implicate personalitati, dintre care mare parte sunt inca influente in mediul de afaceri, media si politica.
In Romania, unde 700.0000 de informatori au lucrat pentru Securitate, mai mult de doua milioane de dosare fac obiectul unui control strict. Ceea ce nu impiedica informatiile "jenante" sa iasa la lumina, afectand cariere, prietenii si legaturi de familie, incheie The Canadian Press. Chiar cel mai bun prieten l-a tradat, a descoperit cu stupefactie un roman, dupa ce a consultat informatiile pe care Securitatea le-a strans despre el, in vremea comunismului. La 20 de ani dupa caderea comunismului, accesul la arhivele politiei secrete din fostul bloc de
