- Politic - nr. 410 / 3 Noiembrie, 2009 Enigmatica si controversata problematica ce vizeaza numirea primului ministru in conditiile crizei politice marcate de caderea actualului guvern ilegitim, condus de fostul si "actualul"premier Emil Boc, coroborata cu cele doua propuneri ale candidatilor pentru desemnarea viitorului prim- ministru si a guvernului interimar, prin aceasta tehnica a temporizarii negative, impune cateva evaluari de natura teoretica privind aceasta problematica a guvernarii si implicit a conexiunii dintre cele trei variabile interdependente si intercorelate din chiar titlul acestui articol tematic. Si aceasta, nu ca un scop in sine, ci pentru a intelege ce se intampla in politica romaneasca si, mai ales, de ce jocul politicianist si miza asupra acestei functii politice este atat de ravnita de reprezentantii puterii prin intermediul liderilor partidelor politice, indiferent de culoarea lor politica. Evident, nu pe fondul intereselor nationale, clamate in mod disimulativ si chiar iresponsabil de acesti politicieni, "incremeniti in imagine si proiect", ci pe structura unor orgolii politice si vanitati personale, ceea ce demonstreaza ca miza puterii executivului si implicit guvernarea, in acest regim politic pretins democratic, capata valente ce subordoneaza si limiteaza, in acelasi timp, rolul puterii executive prin anumite structuri, alegerile prezidentiale, intreaga configuratie a puterii politice depinzand de viitorul presedinte ales. La toate aceste interese concura dorinta dusa la paroxism a actualului presedinte de a mentine actualul guvern ilegitim, Boc II, ca garant "legitim" in mentinerea la Cotroceni a lui Traian Basescu, cel mai controversat presedinte, care isi exercita autoritatea de tip autocratic, prin forma puterii personale - charismatica, emergenta unor calitati si abilitati specifice politicianului de tip "reptiloid" (cu sange rece,