- Cultural - nr. 411 / 4 Noiembrie, 2009 Asa l-au cumparat si pe Ioan Dragos, barbatul cu fata rotunda si neagra, stricata de varsat, cu ochi intunecati, foarte mobili, cu cautatura de lup. Roman pe care implantul maghiar l-a paralizat. Servil, plecat, recunoscator pentru fiecare oscior aruncat spre el, credul in cavalerismul si sinceritatea ungureasca. S-a nascut la 5 martie 1810, la Oradea, dintr-o familie nobiliara. Aici a studiat Dreptul, a lucrat in administratia comitatensa, dar l-a preocupat si destinul bisericii ortodoxe si a comunitatii romanesti. Anul Revolutiei de la 1848 il gaseste promovat, pe baza meritelor de slujitor fidel al cauzei maghiare, in Comisia guvernamentala instituita cu atributii de suprimare a miscarilor revolutionare, apoi deputat de Beius, pentru Dieta, iar mai tarziu chiar notar al Dietei. Numele lui e regasit si pe "Petitia neamului romanesc din Ungaria si Banat catre Ministerul Unguresc", prin care se exprima "simpatie, incredere si angajare in sfanta datorie de patriotica jertfire in lupta pentru marirea coroanei unguresti si pentru intregirea imparatiei". Merge insa si mai departe, curtandu-l pe Kossuth, intr-un apel personal: "Eu sunt aici mostean, ca si maghiarul, dar numele lui patrunde astazi sfera inseninatoare. El urmeaza inainte si-mi face cale, eu cu dansul voiu pasi si cand va veni vremea, eu voiu pasi inainte si el dupa mine". Vorbe care l-au apropiat foarte mult pe romanul Ioan Dragos, de Kossuth... Cand inca nu si-a uitat complet originea, in Dieta Transilvaniei, din 26 august 1848, n-a ezitat sa interpeleze guvernul in cazul asasinarii unui preot roman din Medias, cerand masuri energice ca romanii sa nu fie persecutati. Convins de sentimentele profund filomaghiare nutrite de romanul Dragos, Kossuth i-a dat misiunea de a-i intinde o cursa vicleana de lichidare a lui Avram Iancu. Un plan pus la cale in trei: guverna