Vecinii bulgari au nevoie de aprobare din partea Ministerului român al Mediului pentru a-şi depozita reziduurile radioactive la sud de Dunăre. Autorităţile de mediu din România şi din Bulgaria caută o soluţie pentru cererea Sofiei de a construi un depozit de deşeuri radioactive la sud de frontieră. Comisia Europeană acordă Bulgariei încă 300 de milioane de euro pentru închiderea definitivă a centralei nucleare de la Kozlodui, după ce sprijinul pentru acest an s-a cifrat la 550 de milioane de euro.
Construită în 1970, după modelul celei de la Cernobîl, centrala atomică bulgărească a fost catalogată de Departamentul american al Energiei ca fiind una dintre cele mai periculoase instalaţii nucleare din lume.
Ea se află la patru kilometri de Dunăre şi la 150 de kilometri de Bucureşti. Conform expertizelor internaţionale, centrala nu dispune de un înveliş protector şi există oricând riscul unor scurgeri radioactive în sol şi în pânza freatică.
În acelaşi timp însă, după ce proiectul unei noi centrale nucleare, de data asta prevăzută a se deschide lângă localitatea Belene, din Bulgaria, a îngheţat, Guvernul de la Sofia se pregăteşte să deschidă un depozit pentru deşeuri radioctive, ce provin de la reactoarele dezafectate de la Kozlodui.
„Kozlodui nu este locul potrivit“
„Deschiderea unui depozit de deşeuri radioactive la graniţa cu România nu cred că este un lucru bun. Stocarea resturilor radioactive trebuie făcută în maximă siguranţă în mine de uraniu dezafectate sau undeva, în munţi, la mare adâncime. Din câte ştiu, lângă Kozlodui nu există astfel de condiţii“, spune Nicolae Rădulescu-Dobrogea, preşedintele organizaţiei de mediu, Eco-Civica.
„Producerea energiei nucleare implică şi depozitarea unor deşeuri periculoase. Dacă aceasta nu se face în condiţii de maximă securitate, pânza freat
